Revista Ta - Revista pentru sufletul tau

nr. 7

alege:

Pe o scara de la 1 la 10, cum ai descrie relatia ta cu Dumnezeu?" Care ar fi raspunsul tau la o astfel de intrebare? Desigur, daca esti unul dintre acei oameni care merg regulat la biserica (cel putin la evenimentele importante), daca te stii curat la suflet, daca traiesti in pace cu vecinii, respecti legea si esti un om cu frica lui Dumnezeu, nu ai ezita sa raspunzi "10". Daca, dimpotriva, esti cam certat cu legea, nu prea dai pe la biserica, mai ai si cazier la politie, bei si iti bati sotia si copiii, cu parere de rau ti-ai da nota 1. Si totusi, cat de obiectiv esti cand iti acorzi aceste calificative? Articolul de fata cauta sa aduca in prim plan un mod de evaluare a relatiei cu Dumnezeu nu dupa sentimentele proprii, nu dupa parerea celorlalti, nici macar dupa situatia legala a individului, ci dupa perspectiva din care priveste Dumnezeu lucrurile. Am ales in acest scop trei persoane din Biblie, ale caror vieti ne pot ajuta sa intelegem criteriile dupa care Dumnezeu judeca fiinta umana.

   Moise - omul care vorbea cu Dumnezeu fata in fata
   In istoria poporului evreu, Moise a ramas ca unul dintre cei mai de seama oameni. El este cel care i-a eliberat pe evrei din robia egipteana. Prin intermediul lui, Dumnezeu le-a dat acestora tablele de piatra pe care era inscriptionata Legea divina, cunoscuta sub numele de Decalog, sau Cele Zece Porunci. Prin el, Dumnezeu i-a condus pana la hotarele Canaanului, tara pe care, cu secole inainte, El promisese ca le-o va da in stapanire. Moise a fost cel mai mare conducator, carturar si profet din istoria poporului evreu. El este singurul om muritor despre care Dumnezeu spune: "Eu ii vorbesc gura catre gura, Ma descopar lui nu prin lucruri grele de inteles, ci el vede chipul Domnului" (Numeri 12,8).
    Cu toate acestea, istoria lui este una aparent trista. Dupa o calatorie lunga si obositoare prin desert, poporul condus de Moise ajunsese aproape de hotarele tarii promise. Ramanand fara apa, le-a reprosat acest lucru lui Moise si fratelui sau, Aaron. Ca de fiecare data cand poporul cerea ceva ce ei nu le puteau oferi, Moise si Aaron au mers sa-I spuna Domnului. Raspunsul Lui a fost: "Ia toiagul si cheama adunarea, tu si fratele tau, Aaron. Sa vorbiti stancii acesteia in fata lor, si ea va da apa" (Numeri 20,8). Moise a strans tot poporul langa stanca indicata. Insa dupa patruzeci ani, in care oamenii nu au incetat sa fie nemultumiti, invinovatindu-l pe el de starea in care se aflau, rabdarea lui Moise a ajuns la capat, asa ca a izbucnit indignat: "Ascultati, razvratitilor! Vom putea noi oare sa va scoatem apa din stanca aceasta?" (Numeri 20,10). Si in avantul de moment, a lovit stanca de doua ori cu toiagul, asa cum mai facuse odata, la inceputul calatoriei lor (vezi Exod 17,6). Insa Dumnezeu nu-i spusese sa loveasca stanca, ci doar sa-i vorbeasca. Mai mult, prin vorbele pe care le-a spus ("vom putea noi oare sa va scoatem apa?"), si-a atribuit meritele care I se cuveneau lui Dumnezeu pentru acea minune. Pedeapsa lui Dumnezeu pentru neascultarea lui Moise si a lui Aaron a venit imediat: "Pentru ca n-ati crezut in Mine, ca sa Ma sfintiti inaintea copiilor lui Israel, nu voi veti duce adunarea aceasta in tara pe care i-o dau" (Numeri 20,12). Asa se face ca omul care vedea fata lui Dumnezeu nu a putut sa vada tara dupa care tanjise toata viata, decat de pe varful unui munte, dupa care a murit in desert.
    Daca s-ar opri aici, istoria lui Moise ar fi una intr-adevar trista, foarte trista, iar imaginea lui Dumnezeu ar fi afectata. Din fericire, povestea continua. Intr-adevar, conducatorul Moise a fost pedepsit, iar pedeapsa a fost dreapta, caci, in pozitia pe care o ocupa, in fruntea poporului, orice greseala minora devenea majora. Insa omul Moise, cel care patruzeci de ani condusese prin desert, plin de iubire si rabdare, un popor incapatanat, cel care isi pusese intreaga fiinta la dispozitia lui Dumnezeu si care cautase sa faca doar voia Lui toata viata, a fost rasplatit. El a fost inviat si dus in adevaratul Canaan, cel ceresc (asa cum reiese din Biblie: Epistola soborniceasca a lui Iuda 1,9; Evanghelia dupa Matei 17,1-13; Evanghelia dupa Marcu 9,2-13; Evanghelia dupa Luca 9,28-36).